7500, iar despre tine

The story, pe scurt: Anul trecut scriam asta, asemăntor unui copil micut, blegut, dar care voia și el în excursie cu cei mari: https://leliagrigore.wordpress.com/2016/07/17/7500.

Pentru cei care nu aleagă și nu au nici cea mai vagă idee despre acest concurs: 7500 e un concurs de alergare montană, dificil, care presupune, la secțiunea hobby, parcurgerea unei distanțe de 45 km în 14 ore împreună cu un coechipier (e un concurs de echipă). Practic, la hobby, se urcă de două ori la Vârful Omu parcurgând două trasee diferite.

Anul acesta voi fi la start, împreună cu Iulian, în #BucuriaAlergăriiTeam, căuia îi mulțumesc, încă o dată, pentru încredere.  Deși de anul trecut și până acum am mai alergat câteva concursuri  (de departe, cel mai dificil fiind Retezat Sky Race), tot nu aș putea spune că aș avea experiență în alergarea montană.

De fapt, numai formularea în sine mă face să râd.

Cert este că în ceea ce privește 7500 a existat și există dorința de a-l alerga/merge/parcurge. Îmi doresc mult să îl terminăm cu bine și să reușim să ne încadrăm în timpii intermediari. Îmi doresc medalia și mi-o doresc întreagă 🙂

Am început pregătirea pentru 7500 Marathon cu o urcare de la Gura Diham la Cabana la Prepeleac, Cabana Mălăiești, Cabana Diham, acum câteava săptămâni.

Duminică am mers/alergat pe alocuri iar pe o una dintre secțiunile de traseu La Pestera -Cabana Omu. Poze, mai jos.

 

Advertisements

hai afară la zăpada !

Parcă nu prea-ți vine să ieși din casă, e așa placută căldura…dar dacă-ți faci curaj și te îmbraci puțin mai gros ( a se citi nu foarte gros , așa cum mulți au tendința de a o face), alergarea pe/ prin  zăpadă e magică.

Albul din jur, aerul curat, scârțâitul de sub adidași 🙂 🙂

Sfat : nu vă îmbracați prea gros pentru că vă veți mișca tare greu și veți transpira. Sunt absolut necesare mănușile și ceva care să vă protejeze capul și urechile. Eu prefer o bentiță lată de schi, tocmai pentru că îmi acoperă foarte bine urechile.

Sunt utile și niște șosete ceva mai lungi, pentru că altfel vă vor îngheța gleznele și , bineînțeles , nisțte colanți mai groși ( la o temperatură de -7 grade am purtat 2 perechi, pe cei de vară și deasupra pe cei groși).

Niște adidași impermeabili ( și dacă se poate, de trail, anti-alunecare) sunt necesari.

În alergare, te încălzești imediat și nu simți frigul. Esențial e să nu te oprești, pentru că, fiind transpirat, îngheți de- a binelea.

Hai afară la zăpada !! 15895725_1303462363043897_3264874822837747665_o.jpg

Un 2016 alergător – în imagini

In februarie 2016, i-am cunoscut pe ei: Iulian si Bucuria alergarii.

Primele alergări împreună:

  • Primul concurs, prima medalie, primul cross :  10K UNIQA Family RUN -București – 3 aprilie 2016 . primele emoții de concurs, prima îmbulzeală de la start, prima senzație de ușoară dezorientare și de negăsire a ritmului propriu. Am realizat că tot ce contează e să te bucuri de alergare. Prima linie de finish – senzația, neprețuită :). P.s. Momentul în care mi- a intrat drogul curselor în vene :))

  • Semimaratonul Bucuriei, Urlați, 21 Mai 2016, primul semimaraton, prima alergare cu diferență de nivel si prima alergare cu tricourile Bucuria alergării :). Grupul a crescut simțitor, am fost niște albăstrei foarte frumoși. Am fost tare mândră că fac parte din grup, cea mai veselă gașcă participantă. Îmi amintesc că în timpul cursei  a fost atât de cald pe dealurile din Urlați,  încât mi s-a părut că niciodată nu mi-a fost atât de sete :). La jumătatea cursei , am avut senzația că nu o să o termin, mi se părea imposibil să mai alerg încă o dată cei 10 km. Dar când i-am auzit pe ai mei încuranjundu-mă cu putere (mă așteptau la linia de finish pentru că la jumătate reluam traseul), nu am putut renunța. La finalul cursei m-au încurajat și aplaudat și m-au condus la linia de finish în alergare. Nu pot descrie în cuvinte sentimentul.

P.s. Mă certasem cu d-nul sef de trib , din cauza imprimarii tricourilor :)) Cu toate că nu prea vorbeam, m-a condus la linia de finish.

  • Ultra-Maratonul 100forChildren, București – Valea Plopului, 04 Iunie 2016 – proba de ștafetă- 20 X 5. De departe, cea mai emoționantă cursă. Prima cursă în care am fost fundraiser  ( fiecare concurent are pagină pentru donații).  Iulian a alergat proba de ultramaraton – 100 km- iar echipa de ștafetă l-a însoțit pe tot parcursul traseului. Cursa a fost atât de minunată și atmosfera a fost atât de specială,  încât am avut senzația că pot alerga  nelimitat.  Să ai lângă tine un om care alearga 100 km- asta da inspirație. Copiii de la Valea Plopului ne-au așteptat cu un foc de tabară și ne-au invitat la masă. Au participat alergatori din întreaga țară. Acum, când scriu postarea și rememorez cursa, am lacrimi în ochi. Asta spune tot.

În special pentru acestă cursă, mulțumesc Iulian , mulțumesc echipă: Cristi, Iuliana, Loredana, Andrei.

  • Maraton DHL – Stafeta Carpaților, 19 Iunie 2016- proba de semimaraton. Primul semimaraton montan .  Frumos taaaaare pe zonele de coborâre – senzația minunată de zbor. Primul masaj :)).

  • AFI Summer Run – Ploiești, 25 Iunie 2016 – 6 km – prima cursă oficială acasă – în Ploiești.
  • OnTopOfTheWorldRun – Sinaia – Cota 2000, 30 Iulie 2016- 11 km. Am scris într-o postare anterioară despre cursa asta, a fost o palmuta bine-meritata. Nu am fost în formă, nu eram pregătită pentru o cursă cu o așa diferență de nivel și corect ar fi fost să renunț în secunda în care am realizat că mi-e foarte greu să alerg. O cursă pe care am făcut-o în proporție de 97 % cu Iulian , căruia i-am „mancat ficații” și căruia vreau să îi mulțumesc mult pentru răbdare. Prima cursă la finalul căreia am realizat că aș fi dovedit mai mult curaj dacă aș fi avut puterea să renunt, decat am dovedit continuând cursa. Prima cursa la care m-am rătăcit și am făcut în plus aprox un km :).

  • Gorun Trail – Cursa lungă 30 km – Mercheașa , Brașov, 03 Septembrie 2016. Prima cursă de 30 km, cel mai frumos traseu din toate de până acum. O oraganizare excelentă. Cele mai mari dureri de gleznă, prima alergare cu lacrimi și strâns din dinți. La finish, uiți tot, ramane doar bucuria.Mai ales când știi că urmează surpiza pregătită șefului de trib, Iulian, a cărui zi de naștere era și care a alegat exact vârsta : 36 de ani. Paaarty după cursă, într-o cabană superbă.  A doua zi , plimbare pe dealurile din Mercheașa și o curtă baie în lacul de smarald.

  • Semimaraton Plopeni, 24 Septembrie 2016- semimaraton. Primul podium, multă bucurie. Să fugi, când îți auzi numele la festivitatea de premiere, de pe masa de masaj desculță și cu adidașii în mână pentru că nu te așteptai să iei vreo medalie , e ceva ..!! Mulțumesc pentru alergare, Monica .

  • Maratonul Montan Rafael, proba de maraton, Codlea, Brașov, 22 Octombrie 2016- primul maraton, primul maraton montan :). O zona superbă. O alergare grea, lungă ( a se adauga câtiva km în plus, rezultați în urma unei mici rătăciri). Momente în timpul cursei în care te gândești de ce naiba faci asta. Momente când ai senzația că nu se mai termină.Multee momente când alergi, simțindu-te atât de viu și liber. Bucuria de a știi că la finish te așteapta prietenii. Ziua de dupa, cand uiti tot greul si te intrebi când e următorul 🙂 .
  • Maratonul Reîntregirii Neamului Românesc, București, 1 Decembrie 2016 – proba de semimaraton. Am sărbătorit 1 decembrie într-un mod vesel, printre steaguri , zâmbete și oameni voioși, veniți din toată țara. Am alergat cu Iulian toată cursa, nu am forțat, a fost o alergare oarecum relaxantă. Dup cursă – sărmăluțe și vin fiert.

 

Acesta a fost primul meu an de alergare. Am trăit emoții fantastice și multă bucurie. Au fost și momente în care a durut glezna, au fost și momente când am simțit că nu m-am antrenat suficient si normal, au fost momente când mi-am dorit sa fi alergat mai bine. Dar cel mai important e că datorita alergarii am simțit că sunt vie, liberă, puternică, neînfricată. Am simțit că pot face cam orice, am simțit de multe ori în timpul curselor că zbor. La fel de important, v-am cunoscut pe voi, Iulian și Bucuria alergării și m-am simțit ca într-o familie. Am evoluat împreună, am mers împreună la curse, ne-am încurajat, ne-am susținut reciproc, ne-am inspirat reciproc, ne-am distrat. Vă mulțumesc, bucuroșilor, pentru acest an minunat, sunteți fantastici !

Iulian, știu că am mai spus dar o să continui să zic asta probabil ori de câte ori va fi un moment ca acesta , de bilanț : îți mulțumesc pentru că ne-ai adunat pe toți la un loc, ne-ai inspirat să alergăm cu bucurie și să ne autodepășim. Iti mulțumesc mult că ai împărtășit cu noi #bucuriaalergării. Esti un om exceptional si ai un suflet imens ! 

Să avem cu toții un An nou cu multe alergări cu bucurie, să ne păstrăm entuziasmul de anul acesta și să rămânem o gașcă la fel de veselă !!